ArcelorMittal<\/strong> s-a concentrat pe reducerea gradului de indatorare. Iar in parteneriat cu Marcegaglia, a facut oferta finala pentru preluarea companiei italiene producatoare de otel, Illva. A fost dezvaluit un plan de investitii de 2,3 miliarde \u20ac. Pentru a imbunatati utilizarea capacitatii si a performantei de mediu.<\/p>\n Un analist Jefferies a sugerat ca achizitia ar creste cota de piata a companiei. Pentru otelul<\/strong> plat<\/strong> la 40% de la 33%, in prezent. In timp ce este eliminat un concurent care de multe ori a actionat ca o ancora. La nivelul preturilor din regiune.<\/p>\n „In centrul planului nostru se afla investitii de peste doua miliarde de euro. Acestea vor aduce transformarile necesare Ilva pe partea de mediu. Dar deopotriva vor duce la imbunatatirea si reorientarea Ilva<\/strong> spre produsele cu valoare adaugata mare. Consortiul ArcelorMittal – Marcegalia aduce si avantajul contractelor comerciale din Europa. Ce vor facilita reintegrarea Ilva pe piata. Inclusiv ca principal furnizor pe piata din Italia.”. A precizat Aditya Mittal, CEO al ArcelorMittal Europa, intr-un comunicat oficial al companiei.<\/p>\n Ca obiective strategice, ArcelorMittal si Marcegalia isi propun readucerea productiei Ilva de la 6 milioane tone de otel pe an la 9,5 milioane tone de otel, pana in 2018. Pe langa planurile de retehnologizare la Taranto va fi realizat un centru de cercetare si dezvoltare de noi produse.<\/p>\n Al doilea si al treilea cei mai mari actori din sectorul european de otel plat sunt angajati in discutii proprii cu privire la o potentiala fuziune. Companiiile germane ThyssenKrupp<\/strong> si Tata<\/strong> Steel<\/strong> <\/a>sunt in mod oficial in discutii din iunie anul trecut, iar in ultimele doua saptamani au fost eliminate o serie de obstacole.<\/p>\n Industria asteapta cu nerabdare publicarea cifrelor legate de importurile din ianuarie pentru a vedea daca cifrele oficiale reflecta speculatiile cum ca activitatea de import a fost mai redusa. Incepand cu luna ianuarie, importurile de laminate la cald<\/strong> din Rusia si din Brazilia pot fi supuse unor taxe retroactive.\u00a0Alte masuri ar putea fi, de asemenea, aplicate pentru otelul provenit din Ucraina, Serbia si Iran, atunci cand taxele provizorii vor fi anuntate in luna aprilie.<\/p>\n Ca urmare, multi analisti din piata sugereaza ca impactul real al masurilor antidumping sunt inca asteptate sa fie resimtite in 2017, ar putea fi un punct de inflexiune, cand volumul redus al importurilor va reduce presiunea asupra producatorilor interni.<\/p>\n Sursa articol:\u00a0http:\/\/blogs.platts.com\/2017\/03\/08\/2017-european-steel-industry\/<\/p>\nAnaliza industriei siderurgice europeana pentru o eventuala fuziune<\/h2>\n
![\"Share\"\/](\"http:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/share-medium.png\")
<\/a>