Cat siliciu trebuie sa aiba otelul pentru zincare?

Certificat calitate

Pentru obtinerea unui strat zincat uniform ca grosime si calitate se impune ca, in compozitia otelului sa nu fie depasite urmatoarele valori: siliciu (0,12%-0,25%), fosfor (max.0,25%), carbon (max.0,2%). mangan (max.1,5%).
In metalurgie este cunoscut faptul ca siliciul (Si) si fosforul (P) sunt elemente ce se adauga in mod normal in otel pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice ale acestuia. In acelasi timp, aceste elemente influenteaza reactivitatea procesului de zincare: concentratii prea mari determina straturi de grosimi mai mari decat este normal si cu fragilitate ridicata.
Siliciul se adauga frecvent ca dezoxidant in timpul fabricatiei otelului. In timpul procesului de zincare siliciul schimba compozitia straturilor de aliaje de zinc-fier, astfel incat acestea continua sa creasca in timp, iar viteza de reactie nu scade odata cu cresterea grosimii stratului. Fosforul are o influenta similara asupra formarii acoperirii, insa intr-o mai mica masura.
Otelul cu un continut de siliciu de peste 0,04% Si conduce la o crestere pronuntata a grosimii stratului depus, valoarea maxima fiind în jurul valorii de 0,08%Si. Între 0,08% Si si 0,17 Si, stratul de Zn incepe sa scada, el creascand din nou pentru valori de peste 0,22%Si.

Pentru a va bucura de beneficiile produselor zincate, H Metal va pune la dispozitie teava zincatatabla zincata si profile zincate.

Cerintele SR EN ISO 1461 includ curatirea si pregatirea produselor din otel, cat si operatia de zincare termica. Informatiile referitoare la aplicarea si performantele zincarii termice sunt cuprinse in EN ISO 14713.

Din punctul de vedere al reactivitatii procesului de zincare in raport cu otelurile care necesita acoperiri de calitate cu zinc, exista patru categorii (clase de calitate dupa aspectul suprafetei), caracterizate de continutul procentual de siliciu si fosfor.

Categoria A – Si≤0.04%; P<0.02%

Otelurile din aceasta categorie tind sa aiba acoperiri obisnuite cu suprafete stralucitoare. Structura acoperirii include stratul extern de zinc.

Categoria B – 0,14<Si≤0,25%; P<0,035%

Otelurile care fac parte din aceasta clasa determina acoperiri normale dar cu grosimi majore. Aspectul este in continuare straluciror.

Categoria C – 0,04<Si≤0,14%

Otelurile din aceasta categorie pot forma acoperiri excesiv de groase (rezistenta redusa la lovituri datorita prostei adeziuni la substrat). Acoperirea are un aspect obscur si o textura grosolana.

Categoria D – Si>0.25%

Otelurile din aceasta clasa determina acoperiri excesiv de groase (rezistenta la lovituri foarte scazuta), cu proasta adeziune la substrat. Aspectul este de la gri clar la gri inchis cu textura fara aparitia stelelor.

 

Share
<< Inapoi

Leave a Reply