In metalurgie sudarea pieselor din otel<\/a> reprezinta o problema particulara. Pentru ca imbinarile sudate sa fie rezistente otelul trebuie sa fie sudabil.<\/p>\n Clasele de calitate<\/a>, care diferentiaza otelurile in cadrul acelorasi marci, pun in evidenta, pe de o parte comportarea buna la sudare, iar pe de alta parte siguranta sudurilor si a pieselor sudate, prin asigurarea tenacitatii si evitarea ruperilor fragile.<\/p>\n Modul in care se comporta otelul in timpul si dupa procesul de sudare este dependent atat de material, dar si de dimensiuni\/forme. Cat si de conditiile de fabricatie si operare ale piesei ce urmeaza a fi sudata.<\/p>\n –\u00a0metalurgica<\/b>\u00a0determinata de: Ca urmare la sudarea otelurilor carbon<\/a> si slab aliate cu continut redus de carbon, unde vitezele mai mari de incalzire-racire sunt bine suportate si nu se formeaza structuri de supraincalzire, sau de calire, se pot prevedea rosturi mai inchise in I,Y,X, K, care pot fi sudate prin procedee cu surse puternice de caldura fara pericol de fisurare sau deformare-tensionare.<\/p>\n Oteurile aliate au rigiditate mai mare, sunt usor calibile, astfel ca baia de sudare trebuie formata mai mult din metalul de adaos, patrunderea sudurii trebuie sa fie mai mica, iar vitezele de incalzire-racire reduse, fiind recomandabila adoptarea de rosturi in V, U, 1\/22U care se sudeaza cu regimuri mai putin intense.<\/p>\n 2. Procedeul de elaborare a otelului<\/em>. Este necesar ca otelurile sudabile sa fie calmate <\/a>pentru ca toate impuritatile si incluziunile de gaze si oxizi sa fie inlaturate;<\/p>\n 3. Materialul de adaos si procesele metalurgice<\/em> ce au loc in timpul sudarii. Pentru oteluri cu continut mai mare de carbon se recomanda electrozii cu invelis bazic (cu continut mic de hidrogen); electrozi inveliti care dupa topire sa formeze o depunere din otel slab aliat.<\/p>\n –\u00a0constructiva<\/b>\u00a0determinata de grosimea metalului de sudare, forma si amplasarea cusaturii care influenteaza producerea tensiunilor interne, etc.;<\/p>\n –\u00a0tehnologica<\/b>\u00a0determinata de procedeul de sudare, ordinea de executie a sudurilor, viteza de sudare si de racire, intensitatea de incalzire, combaterea tensiunilor interne, etc. Alti factori de care depinde sudabilitatea otelului sunt: aptitudinea otelului insusi de a lipi, prin utilizarea tehnicilor de sudare, de elemente din diferite materiale sau acelasi material.<\/p>\n 1. Cu energie electrica:<\/b><\/p>\n <\/b>a. cu arc electric;<\/p>\n b. cu plasma;<\/p>\n c. cu fascicul de electroni;<\/p>\n d. prin rezistenta electrica;<\/p>\n e. cu curenti de inalta frecventa;<\/p>\n d. cu laser.<\/p>\n 2. Cu energie chimica:<\/b><\/p>\n a. cu flacara oxi-acetilenica;<\/p>\n b. alumino-termic;<\/p>\n c. in foc de forja;<\/p>\n d. prin explozie.<\/p>\n 3. Cu energie mecanica:<\/b><\/p>\n a. prin frecare;<\/p>\n b. prin percurtie;<\/p>\n c. cu ultrasunete;<\/p>\n d. prin presiune la rece.<\/p>\n Incepand cu 1 iulie 2014, companiile care produc structuri sudate din otel<\/b> sau aluminiu trebuie sa fie certificate conform standardului EN 1090. Doar produsele din otel de constructii si aluminiu care detin marcajul CE corespunzator pot fi vandute sau puse in circulatie in Europa.<\/p>\n EN 1090-1: Cerin\u0163e pentru evaluarea conformit\u0103\u0163ii elementelor structurale. (Marcaj CE) Clasa de executie 1<\/b> cuprinde elementele structurale confectionate din otel cu clasa de rezistenta de pana la S275 si elemente structurale confectionate din aliaje de aluminiu. Acestea includ cladiri cu pana la 2 etaje (4 etaje daca sunt detasate), grinzi incovoiate cu lungimea de pana la 5m, grinzi in consola cu lungimea de pana la 2 m si balustradele pentru scari din clairile rezidentiale. De asemenea este valabila pentru cladiri agricole, de exemplu hambare.<\/p>\n Clasa de executie 2 <\/b>cuprinde toate elementele structurale confectionate din otel cu clasa de rezistenta de pana la S700 si elemente structurale confectionate din aliaje de aluminiu. In mod normal, din aceasta clasa fac parte cladiri cu intre 2 si 15 etaje. Este cea mai frecvent intalnita clasa.<\/p>\n Clasa de executie 3 <\/b>se refera la structurile de sustinere confectionate din otel cu clasa de rezistenta de pana la S700 s elemente structurale confectionate din aliaje de aluminiu. Exemplele includ cladiri cu mai mult de 15 etaje, poduri rutiere si feroviare, poduri pentru pietoni si biciclisti si cai de rulare a macaralelor.<\/p>\n C<\/b>lasa de executie 4 <\/b>cuprinde toate elementele structurale care prezinta riscuri extreme pentru oameni si\/sau mediul inconjurator in eventualitatea cedarii. Aceasta se refera, de exemplu la poduri feroviare si rutiere peste zonele rezidensiale dens populate sau intreprinderi industriale cu potential periculos precum rezervoarele de siguranta din centralele nucleare.<\/p>\n Aceste clase de executie sunt aplicate fie structurii in ansamblu, fie unei parti a structurii sau detaliilor specifice.<\/p>\n Articole similare:<\/p>\n De ce constructiile pe structura metalica sunt rezistente la evenimente seismice?<\/a><\/p>\nAstfel factorii care influenteaza sudabilitatea otelului pot fi de natura:<\/h3>\n
\n1. Compozitia chimica – c<\/em>arbonul este principalul element din otel care influenteaza sudabilitatea otelului. De aceea este necesara limitarea continutului de carbon (de obicei sub 0,20 – 0,22% );<\/p>\n
\nModul de exploatare a constructiei sudate are, de asemenea, o mare influenta asupra factorilor enumerati mai \u00eenainte si implicit, asupra sudabilitatii.<\/p>\nIn functie de energia utilizata pentru incalzirea materialelor exista trei categorii de procedee de sudare :<\/h4>\n
\nEN 1090-2: Cerin\u0163e tehnice pentru executarea structurilor din o\u0163el
\nEN 1090-3: Cerin\u0163e tehnice pentru executarea structurilor din aluminiu.<\/p>\nStandardul EN 1090 defineste urmatoarele patru clase de executie:<\/h5>\n
![\"Share\"\/](\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/share-medium.png\")
<\/a>